ALERTĂ NOUTĂȚI!

Papa Francisc critică neoliberalismul

Papa Francisc critică neoliberalismul

de Alexandru Ciolan

Marţi, 26 noiembrie 2013, a fost dată publicităţii exortaţia apostolică Evagelii Gaudium (Bucuria Evangheliei), text al Papei Francisc menit a încununa reuniunea de la Vatican, din luna octombrie, a episcopilor din toată lumea întruniţi spre a dezbate modalităţile de predicare a Evangheliei în lumea actuală.
Evangelii Gaudium este primul text important şi un adevărat document programatic al Papei Francisc (motiv pentru care a fost numit, de unii comentatori, „Biblia lui Bergoglio“). Două sunt direcţiile prioritare de acţiune stabilite pentru pontificatul primului Papă iezuit din istorie: 1. reforma Bisericii catolice, inclusiv a papalităţii, care trebuie să iasă din izolarea în care trăieşte în prezent, să se descentralizeze şi să coboare în stradă, recăpătându-şi menirea pe care o are de la Hristos; 2. apelul ca oamenii politici şi de afaceri să combată sistemul economic actual, caracterizat drept „tiranic“.
Să urmărim câteva dintre ideile-forţă ale textului:
• „Nici Papa, nici Biserica nu au monopolul în interpretarea realităţii sociale sau în avansarea de propuneri pentru problemele contemporane. […] Nu cred nici că ar trebui să se aştepte de la autoritatea papală un cuvânt definitiv sau complet despre toate chestiunile care privesc Biserica şi lumea. Nu este de dorit ca Papa să ia locul episcopatelor locale în stabilirea tuturor problemelor cu care acestea se confruntă în teritoriile lor. În acest sens, întrevăd nevoia de a avansa către o sănătoasă descentralizare.“
• „O excesivă centralizare, în loc să ajute, complică viaţa Bisericii şi dinamica ei misionară.“
• „În dialogul cu fraţii ortodocşi, noi, catolicii, avem posibilitatea să învăţăm ceva în plus despre simţul colegialităţii episcopale şi despre experienţa sinodalităţii. Prin schimbul de daruri, Sfântul Spirit ne poate duce tot mai aproape de adevăr şi de bine.“
• „După cum porunca de «a nu ucide» stabileşte o limită clară spre a asigura valoarea vieţii omeneşti, astăzi trebuie să spunem: «Nu economiei excluziunii şi a inechităţii». Această economie ucide.“
• „Nu este admisibil să nu devină ştire faptul că un bătrân moare de foame pe stradă dar este o ştire căderea cu două puncte a Bursei. Aceasta înseamnă excluziune. Nu se mai poate tolera să se arunce la gunoi mâncarea câtă vreme sunt oameni care rabdă de foame. Aceasta este inechitate.“
• „Astăzi totul intră în jocul competitivităţii şi al legii celui mai puternic, în care cel tare îl înghite pe cel slab. Ca urmare a acestei situaţii, mari părţi ale populaţiei se văd excluse şi marginalizate: fără lucru, fără un orizont, fără ieşire. Fiinţa umană este socotită un bun de consum, care poate fi folosit şi aruncat.“
• „Până când nu vor fi şterse excluziunea şi inechitatea din cadrul unei societăţi şi dintre popoare nu va putea fi eradicată violenţa. […] Aceasta nu se întâmplă doar pentru că inechitatea provoacă reacţia violentă a celor excluşi din sistem, ci pentru că sistemul social şi economic este nedrept în chiar rădăcinile lui.“
• „În timp ce câştigurile câtorva, puţini, cresc exponenţial, cele ale majorităţii rămân tot mai departe de bunăstarea acestei minorităţi fericite. Acest dezechilibru provine din ideologiile care apără autonomia absolută a pieţelor şi speculaţia financiară. De aici şi negarea dreptului de control al Statului. […] Se instaurează o nouă tiranie invizibilă, uneori virtuală, care-şi impune, unilateral şi implacabil, legile şi regulile.“
• „În acest sistem, care tinde să fagociteze totul numai pentru a asigura creşterea profitului, orice lucru fragil, precum mediul, rămâne lipsit de apărare în faţa intereselor pieţei divinizate, devenite regulă absolută.“
„Câtă vreme nu se rezolvă radical problemele săracilor, renunţând la autonomia absolută a pieţelor şi a speculaţiei financiare şi atacând cauzele structurale ale inechităţii, nu se vor rezolva problemele lumii şi, în definitiv, nici o problemă. Inechitatea este rădăcina relelor sociale.“
• „Unii încă mai apără teoriile «risipei», care presupun că orice creştere economică, favorizată de libertatea pieţei, produce prin sine însăşi echitate şi incluziune socială în lume. Această opinie, care nu a fost niciodată confirmată de fapte, exprimă o încredere rudimentară şi ingenuă în bunătatea celor care deţin puterea economică şi în mecanismele sacralizate ale sistemului politic dominant.“
• „Etica – o etică neideologizată – permite crearea unui echilibru şi a unei ordini sociale mai umane.“
• „Îl rog pe Dumnezeu să ne dăruiască politicieni cărora să le pese într-adevăr de societate, de popor, de viaţa celor sărmani! Este imperios ca puterea politică şi puterea financiară să ridice privirile şi să-şi lărgească perspectiva, să se străduiască să existe muncă demnă, educaţie şi îngrijirea sănătăţii pentru toţi cetăţenii.“

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Arhivă articole