ALERTĂ NOUTĂȚI!

Mentalitatea blocatarului cu vedere spre lanul de porumb

Mentalitatea blocatarului cu vedere spre lanul de porumb

de Alexandru Ciolan

Gândirea domnului Bogdan C. Enache, atât cât o putem desprinde din pseudorecenzia „Neoagrarianismul în haine de import“ găzduită de „Timpul“ nr. 3 / 2010, se mişcă între limite (in)voluntar precizate: primul paragraf menţionează jalonul „Reconstrucţia dreptei“, înfipt în anul 2009 în solul doctrinar al patriei de Valeriu Stoica şi Dragoş-Paul Aligică (hip, hip, hura!), iar ultimul paragraf înşiră evenimentele „tumultoase” (sic!) desfăşurate sub semnul unui anonim apel la clarificare doctrinară şi reconstrucţia dreptei pe care ne jenăm a le cita, pentru că nu reprezintă dreapta autentică, ci o fojgăială de prădători şi oportunişti mâncători de stârvuri.

Privind, prin termopan, de la înălţimea ultimului etaj al ultimului bloc al urbei civilizat(or)-liberale, cu vedere – din (ne)fericire! – spre lanurile de păpuşoi care ţin deja de o altă Românie, domnul Bogdan C. Enache tresare la amintirea unor pericole de care crede că maeştrii şi stăpânii minţii sale au salvat cetatea (agrarianismul, naţionalismul, xenofobia, fascismul, nazismul, legionarismul, franchismul, cooperatismul, distributismul, paseismul, ţărănismul), dar şi a unor idoli falşi (Hilaire Belloc şi… G.K. Chesterson (sic!), Proudhon, Mircea Vulcănescu, Virgil Madgearu, Constantin Stere, Mihail Manoilescu) de care păream a fi scăpat atât în urbea liberală cât şi pe ogoarele agriculturii industriale. Toate ar fi bune şi frumoase, numai că (ne)fericitul Bogdan C. Enache nu pricepe că priveşte spre lanurile de păpuşoi de la ultimul cat al ultimului bloc al urbei ridicate în epoca industrială (capitalistă, comunistă). Lumea pe care o apără şi reprezintă se termină acolo. Iar din restul lumii domnia sa nu vede decât un lan de păpuşoi.

Că se lasă purtat de reverie sau că vrea să le facă pe plac arhitecţilor şefi ai urbei care se termină brusc în faţa lanului de păpuşoi, că este lovit de orbire sau că nu vrea să vadă – acestea sunt probleme ale domnului Bogdan C. Enache. Problema noastră (ca editor, sunt solidar cu autorii mei) este că ne prezintă în „recenzia” mai sus menţionată altfel decât suntem – fie pentru că nu a citit cărţile (şi atunci de ce ţine să scrie despre ele…?), fie pentru că vrea să le prezinte deformat (şi atunci trebuie să-l tragem de urechi), fie pentru că nu pricepe ce citeşte (şi atunci e liber să scrie, dar nu pricepem de ce e publicat…).

Câteva precizări şi observaţii punctuale:

1. „Conservatorismul liberal“ nu putea deveni „majoritar în sânul dreptei liberale“ şi nici nu putea atinge „maxima strălucire în epoca Thatcher-Reagan“ – pentru clarificarea conceptelor îi stăm la dispoziţie domnului Bogdan C. Enache, dar numai dacă şi după ce a citit şi recitit cele două volume şi, în plus, „Mişcarea conservatoare“ a lui Paul Gottfried, nenumită în recenzie.

2. „Perenialist“ şi „comunitarian“ nefiind cuvinte ale limbii române, am fi curioşi să aflăm dacă domnul Bogdan C. Enache gândeşte în româneşte sau în globish (în acest din urmă caz i-am putea acorda circumstanţe atenuante pentru neînţelegerea şi prezentarea trunchiată şi deformată până la caricatură a ideilor expuse în cele două cărţi).

3. Paul Gottfried nu promoveză „conservatorismul comunitarian“. Dacă domnul Bogdan C. Enache are dovezi contrare, extrase din textele profesorului american, să ni le prezinte.

4. Prenumele domnului Blond, noul ideolog al Partidului Conservator britanic, se scrie cu dublu L – deci PhiLLip. Dacă nu a observat atâta lucru, cum să mai cerem de la domnul Bogdan C. Enache subtilitate şi atenţie în mânuirea conceptelor…

5. Vrem să ni se explice sau să ni se gloseze fraza: „Mişcările de extremă dreaptă vor prelua multe idei creştin-agrariene şi vor formula pe baza acestora o versiune non-marxistă de totalitarism şi de socialism integral, în care proprietatea privată este totuşi menţinută cu titlu nominal“. Mărturisim că ne depăşeşte.

6. „Individualismul şi societatea industrială apărută odată cu acesta“ nu ar trebui, cumva, citit vice-versa?

7. „Vizunea (sic!) cooperatistă sau distributistă“ articulată de Belloc şi ChesterTon (nu Chesterson!) s-ar remarca prin „paseism“. Din muţenia în care am fost aruncaţi nu mai avem putere decât să întrebăm dacă domnul Bogdan C. Enache ştie ce a spus şi, dacă da, să ne explice şi nouă…

8. Distributismul propune, chipurile, o societate de „ferme familiale autosuficiente“. Aşteptăm dovada concretă, cu număr de pagină, care îndrituieşte o asemenea enormitate punând-o pe seama celor două cărţi.

9. Aşteptăm să ni se demonstreze „paseismul cooperatismului“. (Administraţia de la Washington tocmai a creat o autoritate care să se ocupe de problemele răsuflatului cooperativism…).

10. Aşteptăm să ni se demonstreze afirmaţia conform căreia „Conservatorismul propus de Ovidiu Hurduzeu şi Mircea Platon are la bază versiunea cooperatistă de agrarianism“.

11. Şi că este „agrementat cu câteva tuşe legionare“ – dacă tot sunt (slavă Domnului!) „câteva“, să ne fie indicate cu număr de pagină.

12. Şi că paleoconservatorismul lui Paul Gottfried este „o reformulare, la rîndul său, a agrarianismului sudist apărut în SUA în anii 1930 ca o exaltare a identităţii pierdute de această regiune după Războiul Civil“.

13. Ce a vrut să spună domnul Bogdan C. Enache atunci când a afirmat, fără să explice şi fără să probeze, că titlul „A Treia Forţă: Economia libertăţii: Renaşterea României profunde“ este „înşelător“?

14. Aşteptăm dovezi în sprijinul sentinţei că John Médaille şi Allan C. Carlson sunt agrarieni.

15. Şi că succesul Mondragón este „presupus“ şi că ar fi o cooperativă „ideală“ (deci ireală, ceva de genul autostrăzilor româneşti).

16. Să ne indice, cu număr de pagină, referinţele „exotice” ale conservatorismului din cele două volume.

17. Şi pentru că pare de-a dreptul obsedat de legionarism (vezi 11, supra), îl mai invităm o dată pe domnul Bogdan C. Enache să probeze că în cele două volume se propune o viziune tributară (fie şi parţial) „legionarismului interbelic“.

Domnul Bogdan C. Enache nu a citit volumele pe care i s-a ordonat sau s-a oferit să le mânjească acuzându-le de legionarism, fascism, paseism etc. etc. Pentru ceea ce a făcut în această „recenzie“ va căpăta, probabil, o tresă în plus pe epoletul de luptător pe frontul dreptei liberale. Va avea, însă, tăria să se privească în oglindă pentru a se admira după ce va fi fost înaintat în grad?

Dumnezeu să-l ierte, că (nu) ştie ce spune!

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Arhivă articole