ALERTĂ NOUTĂȚI!

MISTERELE CUVINTELOR. La cererea publicului: despre manele (I)

MISTERELE CUVINTELOR. La cererea publicului: despre manele (I)

de Alexandru Ciolan

Din raţiuni nespecificate, pe care le bănuiesc dar pe care prefer să le las învăluite în misterul exprimării lacunare, am primit din partea “Ziarului de Duminică” întrebarea dacă mi-am propus… cumva… să scriu despre… manele. Manelele (în accepţia lor contemporană) şi tot ceea ce este asociat lor îmi repugnă, dar… facă-se voia Redacţiei! Despre manele, aşadar! În fond, voi vorbi, doar, despre manele, nu va trebui să le şi ascult.

Manea este un turcism – aşadar, un cuvânt de o oarecare vârstă… doar cu puţin mai în vârstă decât cohorta de neologisme latino-romanice care au occidentalizat vocabularul românesc şi l-au conectat la modernitatea culturală europeană. Deosebirea este că, în timp ce agrea (din fr. agréer) este simţit de toată lumea ca un neologism (apare, de altfel, în toate ediţiile succesive ale Dicţionarului de neologisme), manea este simţit ca un cuvânt vechi, de-un leat cu meterhanea, şuşanea, merdenea, bidinea, temenea, mult mai vechi decât alt turcism, cafenea. Eroare! Agrea şi manea au vârste similare în română. Percepţia diferită se datoreşte nu vechimii lor în limbă, ci provenienţei lor, prejudecata instilată oficial, de pe băncile şcolii, fiind că despărţirea de Orient şi adoptarea modelelor occidentale înseamnă, neapărat, “evoluţie”.

Iată însă că, dacă este să ne luăm după ştiri de antepenultimă oră, balcanicele, înapoiatele muzici oriental-ţigăneşti sunt apreciate în progresistul Occident. Goran Bregovic (“Cred că de la sfârşitul universităţii n-am mai citit. Sigur, uneori o mai fac… Dar e şi ăsta un clişeu. Aşa cum trebuie să avem tablouri pe pereţi, aşa şi trebuie să citim. La urma urmei, nu trebuie să citesc toată viaţa.”, corectnews.com 29 XI 10) l-a implicat pe Florin Salam într-un proiect cultural-muzical cu succes internaţional garantat: “Florin Salam pe felie cu Bregovici şi Eric Clapton” (evz.ro 19 V 11).

Să marcheze, oare, această întâlnire ieşirea în lumea mare a dispreţuitei muzici dâmboviţene…? (Nenea Iancu ar răspunde: “Ce! eşti copil!?”) Aş! Cum să se uite Europa la noi? Nimic din ceea ce constituie sistemul de valori, instituţiile, rigoarea şi ordinea occidentale nu apare în manele.

Creditul bancar, motorul consumului, care este motorul economiei, nu-l atrage pe Alex de la Orăştie (ardelean, deh!) spre sudul Carpaţilor (“Fii a dracu minte proastă / că m-am luat după nevastă / m-a pus a dracu olteancă / să mă împrumut la bancă”).

Pentru articolul integral din „Ziarul de duminică“ click AICI.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Arhivă articole