ALERTĂ NOUTĂȚI!

MISTERELE CUVINTELOR. La distanţă

MISTERELE CUVINTELOR. La distanţă

de Alexandru Ciolan

Distanţele, deocamdată cele spaţiale (cele temporale au scăpat până în prezent de inginerizare), par să nu mai reprezinte un impediment pentru împlinirea dorinţelor umane. La scara planetei (dincolo de stratul de ozon spaţiul îşi redobândeşte statutul şi ne face să ne vedem lungul nasului), depărtarea, fizic existentă, este anihilată în noua lume pe care ne-o construiesc inginerii, o lume în care proporţiile de real şi virtual înclină tot mai mult balanţa spre artificial.
Locuţiunea adverbială la distanţă (cf. fr. à distance) are o oarecare vârstă în limba noastră. Şi folosirea adjectivală este destul de veche: primul exemplu care ne vine în minte este numele unei celebre emisiuni de televiziune din vremea comunismului, Dialog la distanţă, un concurs interjudeţean de „creaţie artistică de masă“. Multă vreme, însă, prefixoidul tele- (cel venit din greacă, cu sensul “departe, în/la depărtare“, nu tele- rezultat din prescurtarea televiziunii) a fost preferat locuţiunii adjectivale (telecomunicaţii era preferat comunicaţiilor la distanţă). În ultimii ani, asistăm însă la o recrudescenţă a locuţiunii adjectivale la distanţă, care a ajuns să fie preferată lui tele-, o posibilă explicaţie a acestei situaţii fiind dorinţa de a evita confuzia cu tele- “de televiziune”. Îndrăznim chiar să afirmăm că tele este folosit în formaţiunile lexicale noi doar în măsura în care nu poate crea confuzia că s-ar referi la televiziune. Astfel, alături de medicină la distanţă avem telemedicină, care, este evident pentru oricine, nu poate însemna “medicină la televizor”. Să menţionăm că termenii, interşanjabili, coexistă adesea în acelaşi text. Citatul următor este instructiv din cel puţin trei motive: pentru că surprinde naşterea cuvântului în română înainte de a se fi născut realul pe care îl desemnează; pentru că oferă o indicaţie etimologică (ştirea fiind preluată dintr-un ziar parizian, telemedicină este clar că vine din fr. télémédecine); şi, în sfârşit, pentru că oferă o definiţie: „Din 2007 – Medicină la distanţă. Un program european de telemedicină va fi implementat din ianuarie 2007 şi în România, potrivit cotidianului Le Monde. Programul de telemedicină «Health Optimum» a fost testat cu succes timp de doi ani în trei regiuni europene. Principalele unităţi sanitare din aceste regiuni au fost unite printr-o reţea IT cu spitalele mici, pentru a se evita deplasările inutile şi costisitoare ale bolnavilor. Telemedicina, care permite transmiterea de date, voce şi imagine în timp real, în scopul acordării îngrijirilor medicale la distanţă, va contribui la îmbunătăţirea sistemului sanitar european.“ (J.naţ. 10 IX 06).
Pentru articolul integral din „Ziarul de duminică“ click AICI.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Arhivă articole