ALERTĂ NOUTĂȚI!

Otravă înghiţită și lumină refuzată (II)

Otravă înghiţită și lumină refuzată (II)

de Nicolae Dărămuş

„În 2009, acoperiţi de crepusculul unui ianuarie, rulând pe un drum aglomerat aproape de Lake Worth în Florida, am intrat dintr-odată într-o zonă stranie, un fel de cimitir format din lungi şiruri de case neluminate, părăsite, afişând futile panouri «de vânzare», «de închiriat». Toţi proprietarii acestor locuinţe modeste fuseseră expulzaţi fiindcă nu îşi plătiseră cheltuielile. Locul picura umilinţa părinţilor, disperarea copiilor, întrupând decadenţa unei societăţi.

«La grandeur d’une civilisation se juge à la façon dont el traite les plus faibles» («Grandoarea unei civilizaţii se judecă după felul în care îi tratează pe cei mai slabi» – n.m.), scria Jean Rostand. Civilizaţia americană părea să fi ajuns rău sub acest aspect.“ Nu este începutul unui roman, cum ar sugera talentul literar al autorilor – prof. dr. Yvan Allaire şi prof. dr. Mihaela Fârşirotu –, ci al unei lucide şi generoase cărţi de analize şi sugestii economice: Plaidoyer pour un nouveau capitalisme (Pledând pentru un nou capitalism). Captând cititorul prin adevăruri de bun-simţ, rostite ferm de un adept declarat al capitalismului (prof. dr. Yvan Allaire este, după Financial Post Magazine, „unul dintre cei şase guru economici ai Canadei“, membru în Consiliul Forumului Economic de la Davos etc.), cartea trezeşte în cititor nădejdi şi ceea ce aş numi „emoţia demnităţii“.

Cuvinte ca o sabie de cristal
„Această carte atacă dur sistemul financiar, ca şi pe anumiţi operatori care îl jefuiesc. Noi estimăm şi încercăm să demonstrăm că, pe nesimţite, economiile ţărilor – cea a Statelor Unite în primul rând – au fost împinse spre o formă de capitalism în care pieţele financiare domină, fac legea şi îşi impun voinţa întreprinderilor. Afirmăm că această evoluţie nefastă este cauza fundamentală a crizelor şi fiascourilor financiare repetate de două decenii încoace. Propunem reforme care, în opinia noastră, ar reaşeza finanţele la locul modest pe care ele ar trebui să îl ocupe şi care ar aduce în întreprinderi o gestionare pe termen lung, precum şi un anume nivel de loialitate, de încredere mutuală şi solidaritate esenţiale bunei funcţionări a oricărei organizaţii umane“ – scriu în continuare autorii. Într-un interviu acordat de aceştia, rezumat în cele ce urmează, referirile la România au fost clare.

Pentru articolul integral din Kamikaze, click AICI.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Arhivă articole